Prezentare

    Fauna
    Fauna este reprezentata de animale ca iepure, lup, vulpe, veverita, mistret, viezure, caprioara, cerb, pisica salbatica, pasari (graur, mierla, ciocanitoare, cuc, bufnita), pesti (mreana, clean, scobar).

    Solurile
    In aceasta zona sunt specifice clasa de soluri numita Cambisoluri cu soluri brune si soluri brune acide si clasa de soluri numita Argiluvisoluri cu soluri brun-roscare si soluri brune acide.
      Localitatea Cislau este situata in depresiunea Cislau care face parte din grupa vestica a Subcarpatilor Buzaului. Comuna Cislau este amplasata pe cursul mijlociu al raului Buzau si  pe cursul inferior al raului Basca Chiojdului.

    Localitatile Cislau, Barasti, Scarisoara, Gura Bascii sunt situate in Depresiunea Cislau iar localitatea Buda - Craciunesti in depresiunea Sangeru.

    Intravilanul localitatii Cislau ocupa terasa medie a raului Buzau si conul de dejectie a torentului Aninoasa, precum si lunca inalta a raului. Celelalte localitati sunt amplasate atat pe versantii lini, cat si in lungul vailor.

    Structura teritoriului - in ceea ce priveste echiparea teritoriului, in comuna Cislau exista un numar de 2060 locuinte cu o suprafata locuibila de 70280 mp locuinte in proprietate publica 21, cu o suprafata locuibila de 672 mp din fondurile private un numar de 2039 locuinte cu o suprafata locuibila de 69608 mp.
    Spatiile verzi sunt reprezentate de gradinile localnicilor si de lunca impadurita a Raului Buzau.
    Comuna este alimentata cu energie electrica din sistemul energetic national, toate satele fiind electrificate, facand astfel posibil iluminatul public stradal.
    Localitatea este racordata la reteaua de telefonie prin intermediul unei centrale digitale.
    In ce priveste alimentarea cu apa, comuna  are o retea de distributie, alimentarea populatiei facandu-se din  aceasta care are o lungime de 14.5 km
    Nu exista deasemenea un sistem centralizat de canalizare si epurare a apelor reziduale si pluviale, astfel, evacuarea acestora se realizeaza prin rigole si vai naturale sau prin infiltratii in sol.
    Comuna Cislau nu dispune de o retea de distributie a gazelor naturale.

    Dotari publice amplasate in zona mixta, ce reprezinta extensii ale zonei centrale in lungul principalelor artere rutiere ce traverseaza localitatea, care apartin in mare masura sectorului privat sunt urmatoarele:

• Spatii destinate activitatilor comerciale;
• Institutii de cultura;
• Institutii de cult;
  

    Se poate observa ca gradul de dotare al localitatii Cislau este satisfacator, ca resedinta de comuna, existand insa carente legate de infrastructura si de starea cladirilor publice.Teritoriul comunei este strabatut de DN 10 Buzau - Brasov, drum modernizat. Desi caile de comunicatie satisfac in prezent o buna parte a necesitatilor actuale, este de remarcat starea proasta a carosabilului la majoritatea drumurilor, capacitatea gabaritica redusa a unor poduri si podete, lipsa trotuarelor si marcajelor corespunzatoare, ipsa parcarilor amenajate, lipsa si neintretinerea corespunzatoare a indicatoarelor rutiere si neasigurarea santurilor si rigolelor pentru scurgerea apelor pluviale.
    Toate  satele  sunt racordate la reteaua nationala de electricitate, lungimea acesteia in Comuna Cislau fiind de 25 km.

    Alte drumuri:

• DJ 102 B Cislau - Zeletin - Chiojdu, drum modernizat, DC 54 Cislau - Scarisoara - Buda, drum nemodernizat
  
• DJ 102 C Tronari - Buda - Sangeru, de asemenea nemodernizat.

   

Mediu

    Ocupatiile stravechi, cum ar fi cresterea animalelor si activitatile agricole, care se desfasoara de secole in aceasta zona, au avut ca rezultat o intensa exploatare a resurselor naturale ducand implicit la degradarea mediului inconjurator.
    Problemele care afecteaza asezarile umane sunt legate de salubritate si de modul de colectare, transport si depozitare a deseurilor menajere, acestea fiind stocate in locuri improprii, ca sa nu mai vorbim de inexistenta unei statii de epurare a apelor menajere si pluviale in localitate.
    Nici unul din satele componente comunei Cislau nu dispune in prezent de un sistem centralizat de canalizare si epurare a apelor menajere. Evacuarea acestora se realizeaza in prezent prin rigole spre vaile naturale ce strabat localitatile sau prin infiltratii in sol.
    Apele meteorice de pe teritoriul localitatilor componente comunei se scurg gravitational prin rigole sau santuri amplasate pe marginea strazilor infiltrandu-se in sol sau se deverseaza in vaile naturale ce strabat satele.

    Aceste doua aspecte conduc la urmatoarele probleme:

• poluarea panzei freatice care in majoritatea satelor este utilizata in scop potabil;
• evacuarea apelor meteorice din zonele joase ale localitatilor se face defectuos, fie datorita lipsei rigolelor si santurilor de scurgere, fie datorita intretinerii lor necorespunzatoare;
• prezenta apelor uzate menajere laolalta cu cele meteorice reprezinta un factor de risc major pentru sanatatea populatiei, mai ales in zonele vailor naturale care nu sunt amenajate.

    La ora actuala in nicio localitate componenta comunei nu exista puncte de colectare a gunoiului menajer.
    Depozitarea acestora se face in mod aleatoriu, fie pe terenurile virane din jurul localitatilor, fie de-a lungul cursurilor de apa sau a vailor naturale de pe teritoriul lor.
    Depozitarea gunoiului menajer de-a lungul cursurilor de apa sau vailor naturale, in cazul ploilor abundente poate optura sectiunea de scurgere a raurilor, paraielor sau a acestor vai naturale si in consecinta poate determina aparitia inundatiilor cu efectele lor dezastruoase atat asupra gospodariilor, cat si a terenurilor agricole.

    Datorita acestei depozitari aleatoare si defectuoase a resturilor menajere conduce la urmatoarele probleme:

• formarea de focare de infectie care conduc la degradarea mediului inconjurator si sunt un potential pericol pentru sanatatea populatiei,
• depozitarea gunoaielor de-a lungul cursurilor de apa dulce si de-a lungul vailor naturale, in cazul ploilor abundente, conduc la aparituia inundatiilor si poluarea cu acest gunoi a terenurilor agricole.

   

Tradiții locale

    Herghelia Cislau a fost infiintata in 1894. Din crescatorie de cai s-a transformat cu timpul in statiune de monta si, din anul 1945, sub tutela Ministerului Agriculturii se infiinteaza herghelia "pur sange englez" - cai de galop necesari Hipodromului republican. Caii din Cislau au capatat o faima mondiala ocupand din anul 1951 numeroase premii si locuri I.
    In zona Cislaului, folclorul este bine reptezentat. Unele dansuri au fost bine conservate, imbogatite si cristalizate in forme artistice ca: "Braul", "Ciobanasul", "Sarba numarata" etc. Strigatele in cadrul dansurilor popuare sunt ritmate temperat cu voce tare si sunt sincronizate perfect in ritmul dansului si al muzicii.