a

Istoric

    Primele urme de locuire umana pe teritoriul comunei Cislau au fost descoperite intamplator pe un platou din spatele actualei statii CFR Cislau si au fost datate de arheologi ca apartinand primei epoci a fierului Hallstatt. O descoperire de senzatie s-a facut in anul 1959 cand s-a descoperit, intamplator, un mormant de inhumatie avand ca inventar arheologic o sabie de fier si cca 200 de sageti de bronz in trei muchii. Piesele se afla la Muzeul de Istorie de le Ploiesti si sunt datate ca apartinand sec IV ien.
    Ca asezare stabila Cislaul exista din epoca feudala fiind mentionat  pentru prima oara intr-un document la 12 septembrie 1523 intr-un hrisov emis de Vladislav al III-lea pentru judecarea unei pricini intre jupanitele Neaga si Neacsa cu boierii Aldea si Tatul din Pirscov.

    O.G. Lecca, in "Dictionarul istoric, arheologic si geografic al Romaniei", tiparit in 1937, mentioneaza ca "numele comunei Cislau ar deriva de la slavonescu "cislo" si moldovenescu "cisla". Pentru plata birului, repartitia contribuabililor se facea colectiv, pe judete sau targuri si sate, pe cisla (sec.XVI - XVIII). Cislo - explica autorul -  corespunde rolului de impunere de astazi (1937)".
    Tot din acelasi dictionar reiese ca Cislaul dateaza din oranduirea feudala si ca aici exista schitul Aninoasa care a fost desfiintat in secolul al XVI - lea, precum si resturi din curtile intarite ale Doamnei Neaga, pe la sfarsitul sec. XVI - lea, in satul Buda-Craciunesti. Tot in satul Buda-Craciunesti, in ruinele bisericii vechi s-ar fi aflat si mormantul Doamnei Neaga.
    Cislaul a apartinut in primele decenii ale sec. XVI - lea, clucerilor Vlaicu Tataru si Mitrea Vornicu (oameni  de incredere al lui Mircea al II - lea - cunoscut si sub numele de Ciobanu - care a domnit in Tara Romaneasca intre anii 1545-1553 si 1558-1559, impreuna cu sotia sa Doamna Chiajna), iar ceva mai tarziu a apartinut domnitorului Mihnea Turcitul (care s-a casatorit in anul 1582 cu Doamna Neaga).
    Primele urme de locuire umana din zona Cislaului au fost descoperite pe platoul de langa actuala statie CFR Cislau.
    O descoperire de senzatie pentru zona Cislaului a fost facuta in anul 1959 cand cetateanul Necula Constantin in timp ce sapa fundatia pentru casa a descoperit un mormant de inhumatice, avand ca inventar arheologic o sabie de fier si aproape 200 de sageti din bronz in 3 muchii.
    Ca asezare stabila, Cislaul dainuie din epoca feudala, documentar numele satului aparand pentru prima oara intr-un hristov emis de domnitorul Vladislav al III - lea (1523-1525).
    Din comuna Cislau mai fac parte satele: Buda - Craciunesti - la 9 Km. de Cislau (format in jurul anului 1580, cand Doamna Neaga a construit o biserica pentru calugari), Barasti (numele este luat de la apa Barasca), Gura Bascei (aflata la confluenta raului Buzau cu paraul Basca) si Scarisoara (numele provine de la scarile pe care localnicii satului le-au sapat in dealul Seciu pentru a putea trece in satul Buda).
    Pasunile bogate si manoase, livezile intinse, padurile au apartinut pe rand domnitorilor, manastirilor si boierilor. Anii 1864, 1877, 1907 si 1944 au foat momente de apriga lupta si speranta in viata locuitorilor cislaieni.


    Documentul si traducerea
    Satul a apartinut de-a lungul vremii lui Vlaicu Tatar si Mihnnea Vornicul slusbasi domnesti la curtea lui Mircea Ciobanul martie 1545 - februarie 1553 ianuarie 1558 septembrie 1559 si apoi lui Mihnea Turcitul 25 iulie 1577 iulie 1583 aprilie 1585 februarie 1591 satul Doamnei Neaga de a carui nume este legata ridicarea "curtii domnesti" de la Buda precum si ctitoria manastirii Aninoasa.
    Doamna Neaga a trait o viata zbuciumata si plina de necazuri. Din cauza ca Mihnea nu platise banii fagaduiti turcilor, Neaga era mereu hartuita de turcii de la raialele Braila si Giurgiu, aici la Cislau. Legenda spune ca atunci cand Neaga era anuntata de strajeri ca vin turcii incaleca pe calul potcovit cu potcoavele inverse isi lua pe cele doua fete ale ei si se ascundea.
    In timpul sapaturilor din anii 1931 marele istoric Nicolae Iorga le relata localnicilor ca Neaga si -a ascuns pe cele doua fete ale ei, Irina si Rucsandra in putul de la Lapos, una din fete murind de frica.
    Din numeroasele ctitorii ale acestui personaj legendar, deosebit de interesante pentru Cislau sunt "Curtea domneasca" de la Buda si manastirea Aninoasa.
    La sud-vest de satul Buda, sat ce apartine comunei Cislau, pe o inaltime ce domina imprejurararile se gasesc urmele bisericii "curtii domnesti" a Doamnei Neaga, "curte" in care s-a retras se pare, Doamna Neaga dupa mazilirea domnului si unde a fost si inmormantata.
    La o distanta de cca 14 m N-E de biserica se mai observa, intr-un sant vechi de cercetare urme de zidarie ce au apartinut probabil caselor domnesti despre care locuitorii relateaza ca ar fi avut o iesire secreta in valea paraului care curge la o distanta de cca 150 m sud de biserica.
    Osemintele Doamnei Neaga descoperite cu ocazia campaniei de sapaturi efectuate de Nicolae Iorga in 1936 au fost depuse la biserica-monument istoric - din satul Buda, unde, in 1936 Comisia Monumentelor Istorice a pus o placa de marmura cu urmatoarea inscriptie:
    " Aici odihnesc oasele Neagai,Doamna Tarii Romanesti,sotia lui Mihnea Voda,ale tatalui ei,Vlaicu,si ale altor rude” - C.M.I.-1936.
    Piatra de mormant a fost amplasata peste locul unde au fost depuse osemintele, in coltul din stanga al pronausului fata de usa de intrare.
    Desi traditia ii atribuie multe ctitorii, totusi,potrivit documentelor cunoscute pana acum, Doamna Neaga s-a inscris cu o deosebita contributie morala si materiala numai la Aninoasa de care era legata atat de mult sufleteste, dar care acum din pacate nu mai exista.
    Nu se cunoaste locul exact unde a fost amplasata manastirea ci numai faptul ca a existat pe teritoriul actualei comune Cislau. Referitor la aceasta manastire preotul Gabriel Cocora facea urmatoarele precizari: "Aninoasa s-a numit mai tarziu si manastirea Cislau, dupa numele comunei cu mai mare rezonanta. Aninoasa a disparut, se crede, in satul Buda, unde, dupa unii autori, in urma sapaturilor si cercetarilor arheologice facute in 1931, s-au descoperit zidurile bisericii si unele morminte, iar dupa altii, in partea de deal a Cislaului. In prezent nu se mai pastreaza nimic din aceasta manastire. Actuala biserica din Cislau este considerata continuitoarea ei, intrucat episcopul Buzaului, Metodie (1741-1748), in urma avariilor cauzate de cutremurul din 1738, manastirea nu a mai putut fi reperata si astfel, cu materialele de acolo incepe a zidi, mai la vale, o biserica la Cislau, terminata de episcopul Cozma in 1749, mutand probabil aici si asezamantul monahal. Dar nici aceasta biserica nu mai exista deoarece episcopul Chesarie (1825-1846) a zidit alta, in 1829-1839, in locul aceleia care, slabita fiind de cutremur s-a daramat.

    Un episod din istoria Cislaului asupra caruia merita insistat este trecerea lui Mihai Viteazul prin aceasta localitate atunci cand domnitorul a trecut in Transilvania.
    In lipsa unor informatii contemporane clare referitoare la drumul urmat de la Ploiesti pana pe valea Buzaului s-au formulat mai multe ipoteze:
  •  pe Valea Teleajanului - la  Valenii de Munte si de aici, pe Valea Bascii Chiojdului la Cislau si in sus pe la Siriu;
  • din Ploiesti pana la Albesti apoi de-a curmezisul dealului pana la Cislau, "cu uimitoare iuteala", fiind la 18 octombrie "sub muntii de granita", la Siriu;
  • pe Valea Cricovului in sus prin Buda- Craciunesti pana la Cislau;
  • Popesti-Salcia-Cislau si in sus pe Valea Buzaului;
    Oricare din aceste variante ar fi acceptate se poate afirma cu certitudine ca Mihai a iesit in Valea Buzaului in dreptul localitatii Cislau.

    In timpul razboiului din 1877-1878 prin care Romania si-a aparat pe campul de lupta independenta de stat proclamata la 9 mai 1877 locuitorii comunei Cislau au adus o importanta contributie materiala si umana. La decretarea mobilizarii generale, fiii Cislaului au fost inrolati alaturi de cei ai judetului Buzau in Regimentul 8 dorobanti 9 dorobanti, 4 calarasi, 6 calarasi 2 artilerie si batalionul 2 vanatori. Ei au participat la operatiunile de acoperire a Dunarii si la memorabilele lupte de la Plevna, Rahova si Smardan. Printre eroii atacului de la 30 august 1877 asupra redutei Grivita I ce apara cetatea Plevna s-a numarat si Oancea Stefan, nascut la Cislau si inrolat la batalionul 2 vanatori. In statiscile vremii mai apare numele a inca 6 eroi din Cislau morti pe campul de lupta de la sudul Dunarii.
    In memoria celor cazuti pe campul de lupta in campania de lupta din 1877-1878 locuitorii comunei Cislau au hotarat ridicarea unui monument care sa pastreze vie amintirea lor. Avand ca model pictura ce-l reprezenta pe caporalul Neacsu Ion din tinutul Buzaului s-a comandat la Bucuresti un monument ce a fost dezvelit in ziua de 24 iulie 1918.
    In epoca moderna Cislaul a fost vizitat de multe personalitati ale vremii printre care: Christian Thell, Alexandru Vlahuta, prefectii vremii dar si de principele Carol I. In "Memoriul Scoalei" intocmit de fostul invatator Theorodor Georgescu Laposanu redactat in perioada 1892-1899 se relata: "in vara anului 1869, pe cand Majestatea sa Carol I-Regele Romaniei, a vizitat si acest judet trecand prin munti la Plaiul Parscov, ramanand o noapte la schitul de maici Sfantul Gheorghe si a doua zi inapoindu-se prin plasa Buzau, luand dejunul la Sibiciul de Sus, am avut fericirea a-l intampina cu elevii in catunul Poenele, primindu-l prin cantarea unui imn national, in mijlocul lor, care formau un semicerc si care aveau in maini cate o craca verde de teiu si inflorita; apoi schimband cu mine vreo cateva vorbe relative la scoala si incepand si o bura de ploaie,a plecat in graba, pe Basca Chiojdului, pentru a trece in Prahova”.
    Marele razboi pentru intregirea neamului (1916-1918) aduce noi marturii despre prezenta Cislaului in cadrul istoriei nationale.
    Cislaul a cazut sub ocupatia germana in ziua de 28 noiembrie 1916 in jurul orelor 14 si fusese aparat de Regimentul 12 Cantemir Braila cantonat pe dealul Nicovanul si de Regimentul 7 Artilerie Buzau care a asezat o baterie in crivina de plopi de la Coltul Pietrei iar o alta baterie a ridicat-o cu caii sub dealul Nicovanul. Satul Barasti aparat de Regimentul 10 Putna-Focsani a cazut sub ocupatia germana in ziua de 29 noiembrie 1916 ora 9.
    Satul Scarisoara a fost aparat de Regimentul 11 Galati si astepta Regimentul 28 Infanterie si Regimentul 3 Vanatori ce trebuiau sa vina dispre Buda. Dupa lupte grele date intre 26-27 noiembrie in padurea Buda si Scarisoara, in dimineata zilei de 29 noiembrie 1916 a cazut sub ocupatie germani si satul Scarisoara. (Satul Buda cazuse sub ocupatie germana in seara zilei de 27 noiembrie 1916.)
    In timpul ce Cislaul se afla sub ocupatie germana, comandamentul german a intentionat sa trimita in Germania, ca prada de razboi statuia soldatului Neacsu din centrul satului. S-a cerut primarului Ion G. Dumitrescu sa aduca 2 perechi de boi cu lanturi pentru a deplasa monumentul de pe soclu. Spre meritul lor fruntatii satului, staruind pe langa locotenentul Wol-Pert, comandantul german din garnizoana Cislau, l-au convins pe acesta ca pe soclul monumentului nu este scris nimic care sa jigneasca armata germana si in consecinta s-a renuntat la demontarea monumentului.
    Cislaul a stat sub ocupatia germana pana la 1 noiembrie 1918 cand trupele germane au fost obligate sa se retraga de pe frontul din Moldova.
    In timpul celei de-a doua mari conflagratii mondiale, ascultand chemarea tarii, ostasii originari din Cislau, au participat inca din ziua de 22 iunie 1941 la luptele grele din rasarit pentru dezrobirea Basarabiei, a Bucovinei de Nord si a Tinutului Herta. In timpul atacului asupra garii Sirovo din Ucraina a cazut la datorie in ziua de 6 august 1941, ora 11, locotenentul Stefanescu C. Marin, originar din Cislau, avansat post-mortem la gradul de capitan si decorat cu "Virtutea Militara" si Ordinul "Mihai Viteazul". Si ostasii din corpul Vanatorilor de munte din care a facut parte si soldatul Dumitrache R. Constantin din satul Buda, comuna Cislau, s-au acoperit de glorie in luptele de pe frontul dintre Nipru si Marea Azov.
    Dupa patrunderea armatelor sovietice in Romania, in zona Cislaului s-au dat lupte grele intre trupele germane in retragere si ostasii Diviziei "Tudor Vladimirescu". La sfarsitul lunii august 1944, ostasii diviziei, venind de pe Valea Parscovului, ajung trupele germane la Cislau. Divizia si-a instalat o baterie de artilerie pe campul Cislaului si a deschis focul asupra trupelor germane postate pe aliniamentul Coltul Pietrei - Gura-Bascii. In timpul tirului de artilerie, a fost lovit sergentul T.R. Mirica C. Gheorghe intors acasa dupa dezastrul armatei romane la Cotul Donului.
    In timpul evenimentelor din decembrie 1989, voluntarii din Cislau au actionat pentru mentinerea ordinii in localitate, apararea institutiilor localitatii si mentinerea unui climat de liniste si ordine.